3ditorialdin BĂICOI – gândesc dublu, postez simplu

O printesa iubareata

Secole de-a randul, eterna si fascinanta Romanie a incantat privirile libidinoase si pline de dorinta ale celor care au calcat dincolo de granitele clubului sau exclusivist, pentru a-i admira unduirile lascive in ritmuri pur mioritice. Inalta la stat (cum altfel la cei 2544 m deasupra nivelului marii?), cu forme bine conturate si distribuite proportional pe campie, dealuri si munti si cu un mers leganat, desi putin in zig-zag probabil datorita chefurilor fara numar alaturi de vajnicii soldati ai lui Burebista prin viile pe care, de altfel, mai-marele dacilor a incercat sa le si starpeasca gelos fiind, Romania a flirtat cu mai toti bogatasii de pe aceasta planeta. Imperiul Roman, Imperiul Otoman, Rusia sau mai nou SUA, toti acesti reprezentanti de vita nobila ai sexului tare au trecut prin dormitorul preafrumoasei noastre domnite.

Faptul ca aceasta veritabila printesa, vesnic tanara si plina de viata, impresioneaza prin frumusetea ei neasemuita pe toti cei care-i calca pragul este oarecum dovedit de cerbicia cu care curtenitorii sai s-au atacat si s-au provocat reciproc la duel in dorinta de a-i castiga inima. Cei mai multi dintre cei care au inconjurat-o cu dragoste, flori si placeri de tot felul nu si-au dorit decat o bucatica din minunata noastra printesa, iar pentru aceasta bucata adevaratii indragostiti de bogatiile patriei au fost gata oricand sa-si dea chiar viata in razboaiele de cucerire a sufletului domnitei.

Primul care a reusit sa trimita sageti arzatoare si pline de pasiune in inima printesei a fost Imperiul Roman, ale carui strategii de cucerire s-au bazat pe farmecul personal si inteligenta dibace a consilierului sau pe probleme “iubarete”, Traian zis “Imparatul”, dar si pe daruirea (fizica a) slujitorilor din armata imperiala. Aceasta a fost prima si poate cea mai aprinsa poveste de dragoste a Romaniei, din care au rezultat astazi cei 22 000 000 de urmasi demni si inflacarati intru aceleasi idealuri promovate de catre mamica lor, Miss Univers, si taticul lor, acest Don Juan din Antichitate: frumusete, aventuri, petreceri, betie, paine si mult (cat mai mult) circ.

Dar, din pacate, aceasta iubire pasionala si-a aflat sfarsitul odata cu scaderea interesului dandy-ului nascut in Latium, iar mai apoi cu sucombarea sa in urma unei implozii provocate de o acumulare multinationala de gaze de provenienta medievala. Cu toate acestea, domnita noastra nu si-a pierdut niciodata voia buna si a reusit sa treaca peste dezamagirea suferita cu ajutorul one-night-stand-urilor in compania unor migratori, cu care a zamislit cel mult cateva mii de urmasi, si a scurtelor aventuri de un secol sau doua prin dormitorul unor mari puteri.

In ultimul timp, insa, frumoasa noastra printesa pare sa-si fi gasit un nou partener de suflet, mare iubitor de fast-food si Coca-Cola, romantic pana in panzele ecranelor de la Hollywood si puternic pana in maduva scutului antiracheta. Surprinzatoarea poveste de dragoste cu maretul print american a inceput la putin timp dupa divortul de mamutul rus, de altfel un divort foarte zbuciumat, cu “lovituri de teatru” sub centura, rauri de sange pe mesele de tribunal si pumni si palme impartite echitabil tuturor partilor implicate, ba chiar si nevinovatilor. De asemenea, se barfeste pe la colturi ca in aceasta relatie si-ar fi bagat coada chiar nobilul print american, desi vina nu a putut fi dovedita, iar divortul si-a urmat cursul fara interventia (armata) a acestuia, cum s-a intamplat relativ recent in cazul altor printese vanate de poligamul print american.

Relatia dintre Romania si iubitul ei cunoaste in prezent un moment de fericire de-a dreptul boema, un popas romantic pe axa Bucuresti-Washington, care pare sa-l bucure nespus pe capriciosul partener al domnitei noastre. Relatia este mentinuta clar in ochii presei mai ales cu ajutorul celor doi stimabili consilieri pe imagine ale “iubaretilor”: prim-consilierul Romaniei, tovarasul Traian zis si “Marinaru”, descendent de vita nobila din neamul Basescienilor, si amicul sau american, tovarasul George W(onder), zis si “Tufis”, urmas al unui vacar din Texas.

In aceste conditii de romantism plin de caldura petrolului din Irak si inrosit sub forma de inimoare de sangele soldatilor jertfiti pe altarul dragostei de catre cei doi porumbei, Romania pare sa-si fi regasit un respect de sine cu mult peste capacitatile sale gingase de manipulare. Desi traseista prin marile dormitoare in functie de pasiunile sale mistuitoare, printesa noastra nu poate sa nu remarce trasaturile si pectoralii bine scosi in evidenta ai preaiubitului sau print, fata de care pare sa-si fi gasit in sfarsit linistea si stabilitatea sentimentala. Intrebarea este, insa, avand in vedere trecutul amoroso-glorios al domnitei noastre: oare SUA se va putea ridica la nivelul tuturor capriciilor sale de primadona a corului PupInCurAmerican? Asteptam cu nerabdare raspunsul la aceasta intrebare arzatoare si speram ca intalnirea dintre cei doi mareti consilieri, Traian si George (se citeste G-i-o-r-g-i), din cadrul summit-ului NATO de saptamana viitoare ne va revela macar in parte ceva planuri de maritis intre cei doi indragostiti. Cu alte cuvinte, pe cand devine Romania al 51-lea stat al Americii?

3 comments

  • din nou, excelent!… :))

    o faci sa sune de parca “printesa” si-a atins maturitatea feminina si e gata sa-si daruiasca toata dragostea de care e capabila maretului print care-n tinerete curata dupa vaci. eu cred totusi ca americanul e mai parsiv de-atat si foloseste unduirile “printesei” (in special despresiunea centrala, daca vreti detalii mai fierbinti…) pt vreo eliberare de weekend sau de nevoie geopolitica, dupa caz…

  • E mai degraba relatie gen vacar din Texas si cainele lui. Parerea mea.

  • @Shadow: Nici nu incape indoiala ca americanul se foloseste de “printesa” noastra, care intr-adevar e mult departe de orice fel de maturitate (exceptand totusi frumusetea ei neasemuita 😉 ). Cred ca d-aia se si plimba din dormitor in dormitor, incercand sa-si gaseasca mintea cea de pe urma 😀
    @Lempereur: Pai, jocurile sunt facute aproape intotdeauna (exceptie fac poate monarhiile absolutiste si dictaturile) de consilieri. Prin urmare, si “consilierii” din cazul de fata, in speta vacarul de Texas si ciobanescul chel mioritic, sunt cei care se iubesc fara margini prin presa, pe la conferinte si tot felul de reuniuni internationale. Iar ca vacarul se poate supara oricand pe caine si sa-i arda vreo doua pe spinare…uff, riscurile muncii (a se citi “pupincurismului”) 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Abonează-mă la comentarii via e-mail. Te poţi abona fără să comentezi.