Dacă vă uitaţi în dreapta, sub link-urile spre reţele sociale, veţi descoperi un widget de ştiri. Cele mai recente ştiri din Ploieşti (şi prin extensie Prahova) vor apărea ca fragmente. Dacă vă atrage ceva atenţia ZBANG ! un clic peste titlu şi ajungeţi pe iPloieşti.ro – unul dintre cele mai citite site-uri de ştiri locale.
Motto: “O ninsoare intr-o iarna intelegem. Dar doua ninsori ?! Asta e deja nesimtire …”
NB! Post fara diacritice ! Sinistratii nu pot avea pretentii legate de calitatea materialului tehnic pus la dispozitie de … desinistratitori ?
na: cat de lungi par 80 de kilometri in aceste conditii !
Fratilor ! Ai mei ! Am facut-o si pe asta, sunt sinistrat in capitala. Am plecat de dimineata cu personalul Regio, am ajuns cu 20 de minute intarziere in Gara de Nord. Speranta mea de apus de soare la Baicoi persista. Pe drum: Becali salvatorul oilor; Ungureanu si batranii; televiziunile exagereaza – sunt doar 2-3 batrani prinsi in zapada, televiziunile dau aceleasi imagini, televiziunile nu exagereaza – asa e dom’le, e prapad; discutii aprinse pe tema “ieri au fost -13 sau -12″, pe tema “cat va ninge”, pe tema “”la mine au bagat/nu au bagat plugul”, pe tema “cea mai tare poveste cu om ramas in zapada cu masina”, pe tema “culoarea codului”.
Şcoala altfel este un program al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Acest program transformă săptămâna 2-6 aprilie în săptămâna activităţilor extracurriculare şi extraşcolare. Se întâmplă chiar şi la Băicoi ! (directoarea liceului din localitate a fost amabilă şi a copiat paragrafe întregi din Anexa la Ordinul Ministrului bla bla pentru oficiosul local. Un ‘preview’ sau un ‘teasing’ la obiect era mai consumator de energie …)
După capul meu “şcoala altfel” este o frecţie la un picior de lemn. Adică tot anul memorăm şi recităm, omorâm orice urmă de părere sau interpretare (limba română “caracterizarea lui Xulescu din romanul Y. Să nu te prind că zici vreun cuvinţel pe lângă ce scrie în cea mai populară carte de comentarii la ora asta ! Play !”), dăm cu flit iniţiativelor altfel şi tot aşa. Dar alocăm 5 zile în care vom flutura bagheta magică şi tinerii vor răspunde la întrebarea “tu ce părere ai despre … ?” ca şi cum ar avea o părere (şi un cap care să o formeze).
Publicat iniţial în 20 martie 2008 ca pagină. A stat în ‘private’ până azi. Textul aparţine Larissei.
Dupa principiul gandirii si razgandirii la romani se pare ca stimabilii conducatori ai tarii s-au hotarat intr-un final apoteotic sa ne dea vacanta in timpul summit-ului. 3 zile din aprilie (ca s-o spunem totusi p-aia mai corecta-o saptamana din minunata luna a pacalelilor) stam acasa. Acest acasa, insa, ar fi ideal sa insemne orice altceva decat Bucuresti. Nu de alta, dar parca nu-mi surade ideea unor rendez-vous-uri mai mult violente decat romantice cu opozitia globalizarii.
Chiar ma gandesc…oare ce alt oras mirific ar fi putut fi o gazda mai buna pentru summit-ul NATO decat admirabila noastra capitala? Micul Paris este o reala feerie 25 de ore din 24, 8 zile pe saptamana. De fapt, cum ar putea fi altfel daca tinem cont de educatia aleasa primita de catre fiecare roman in parte in cei 7 ani de acasa? Este o adevarata placere sa iesi pe strada, la o plimbare, in parc sau la “shopping”. Apropo, cica asa se zice mai nou. Dar, nu va faceti probleme ca nici eu nu stiam pana nu m-au corectat vreo 2 domnite mai deunazi cand se pare ca am pronuntat cuvantul total demodat “cumparaturi”.
In colectia Versace primavara-vara 2008 nu mai incape acest cuvant din motive mai greu de inteles. Se spune ca ar fi o problema cu textura lui si anume nu se repeta literele ca in shoPPing, ceea ce indica o problema clara. Moda e facuta ca sa ne luam precum oile (absolut nici o legatura cu un stimabil domn patron de club de fotbal) unii dupa altii. Oricum, nu va faceti mea culpa daca o mai dati in bara din cand in cand. Nici eu nu am priceput mare lucru din aceste trend (alt cuvant trendy in zilele noastre), dar, deh, daca IQ-ul meu nu depaseste marimea pantofului…in materie de moda, evident 
Ah, si este vorba despre pantoful lui Paris Hilton ca cica nu-si gaseste mai deloc pantofi pe masura. Pai la hotelurile lu’ taticu’ e la mintea cocosului ca unii traiesc pe picior mare.
Există un site numit VeloVoices. Este un blog scris de fani ai ciclismului, despre ciclism. Au şi pagină de FaceBook. Pe această pagină au avut un concurs drăguţ: dacă participai la un sondaj despre Tour Down Under aveai şansa de a câştiga un pachet de biscuiţi 
Am avut noroc şi ieri am primit prin poştă o pungă cu dulciuri (biscuiţii şi poşta nu se împacă).
Evident această experienţă m-a făcut să mă întreb. O întrebare din categoria “dileme existenţiale” clasa “cum adică ninge ca-n poveşti ?”. Aţi trimis vreodată o scrisoare ? Bine, trebuia să încep prin a menţiona că scrisorile sunt un mijloc de comunicare pe care oamenii încă îl folosesc. La origine poşta nu e pentru plătit facturi. Personal am trimis ‘scrisori’ pe vremea când participam la concursuri gen Divizia Fantastică. Concursuri organizate de marile ziare de sport de la noi. Puneam dolari fantastici în plic (nişte cupoane decupate din ziar) şi mergeam la cutia poştală.
Când ninge afară oamenii scriu pe Facebook sau pe Twitter sau dau mesaj sau sună pe celular. Şi mereu zic “vai … ninge ca-n poveşti”. Ei bine mie îmi plac poveştile, chiar şi la vârsta asta. Am citit la vremea mea cărţi întregi de poveşti. Dar tot nu ştiu cum e treaba cu “ninsoarea asta ca-n poveşti”. Cine mă lămureşte şi pe mine ?
Tocmai astăzi, când Vali anunţă o dezbatere intergalactică pe tema “de ce unde când cu cine bem bere ? “, vă spun de ce eu NU beau bere (pe scurt, nu vreau să întind coarda foarte mult):
1. nu consum alcool (aproape deloc) – am încercat, nu ne-am împăcat, ne-am spus la revedere.
2. când consum alcool (o dată sau de două ori pe an) nu beau bere. Pentru că nu îmi place. Ştiu, există şi fără alcool. Dar un ceai sau o apă plată sunt cu mult mai bune, din toate punctele de vedere.
3. pot socializare şi distracţie şi tot tacâmul şi FĂRĂ bere. Greu de crezut, dar pot.
M-am întâlnit destul de des cu zicala/proverbul “cine se scuză se acuză”. Aceasta a fost folosită împotriva mea în două feluri:
1. Cine se scuză se acuză – deci nu îţi voi da explicaţii. Dacă ceri informaţii într-un mod politicos, pertinent şi argumentat acest răspuns înseamnă că ai prins pe cineva cu musca pe căciulă. Dacă există o explicaţie logică de ce să nu o dea ? O dă şi totul se rezolvă. Dacă nu o dă e foarte probabil să nu existe aşa ceva.
Am abonament la Romtelecom. Double play: voce şi internet. Abonamentul la Clicknet îmi epxiră în decembrie. Prin urmare am început să primesc telefoane de la reprezentanţii de vânzări. Toţi dorind să îmi mărească net-ul de la 6 la 10 Mb. Pentru aşa ceva ar fi trebuit să sar cu doar 86 de lei lunar (voce+internet). Evident că nu aveam habar cât plătesc, aşa că le-am spus să revină. Factura lunară curentă – 83 de lei. Aşadar cu 3 lei în plus pe lună primeam 4 Mb extra, un abonament de voce cu mai multe minute incluse, un telefon care valorează vreo 80 de lei şi o licenţă Norton.
Astăzi a fost zi de cumpărături. Cumpărături multe şi mărunte. Aşadar am purces spre Careffour. Acolo aşteptam nişte cozi mari, aglomeraţie şi nebunie (nu în sensul bumţi bumţi de club, nici în sensul Mitică Dragomir). Când colo jumătate din case închise, trafic lejer, coadă ioc. Să fie noul Kaufland “de vină” ? (am pus între ghilimele pentru că mie îmi convine situaţia asta )
