3ditorialdin BĂICOI – gândesc dublu, postez simplu

Nu am încredere în [ep. 2]

încredere

încredere

Nu am încredere în oamenii care intră într-o cameră (sau orice tip de spațiu) și salută cu vigoare pe toată lumea prezentă acolo. Acești indivizi salută cum trebuie pe oricine le pică în cale, la orice oră din zi și din noapte. Nu există situație care să-i pună în încurcătură.

Faci escaladă fără coardă pe un perete de stâncă ? Trece individul prin zonă și te salută ca la carte, potrivit cu momentul. A nu se înțelege că nu bag lumea în seamă și dacă văd o persoană ce are vina că doar îmi pare oarecum cunoscută traversez pe celălalt trotuar. Dar într-un fel saluți prietenii, ai alt salut pentru cunoscuți și îți este permis un “ăăăă salut” atunci când nu știi de ce ești băgat în seamă și de unde te cunoaște. Mai mult, este de speriat gândul că nu îți poți aminti nici o situație în care ai greșit salutul într-un fel sau altul. Cum să nu fi circumspect în salut când ești tratat cu efuziune degeaba ?

Iar dacă respectivul are și un salut TM … Sugerez o încruntare malefică, o evaluare din cap până în picioare [pauză dramatică] apoi “Hai să trăiești !”.

Te poţi abona la Feed-ul RSS.

Tags: ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Abonează-mă la comentarii via e-mail. Te poţi abona fără să comentezi.