Livia se întreabă cine va face pasul decisiv pe Facebook, cu un eveniment “primii 200000 primesc o casă gratis”.
Tibi ne povesteşte o amintire din copilăria sa cea îndepărtată.
MihaelaDM despre Amy Winhouse.
Revenim cu alte link-uri.
Vorbim despre carte, nu despre film. Vă spun pe scurt povestea, îmi dau cu părerea şi vă ofer şi un link de unde o puteţi cumpăra.
Existau, undeva în spaţiu, două civilizaţii extraterestre. Una şi-a dat seama că industrializarea şi poluarea sunt rele, a revenit la comuniunea cu natura. Drept urmare planeta lor era frumoasă şi i-a răsplătit, în timp, cu puteri deosebite. Unu se putea face invizibil, altul controla vremea, mai aruncau fulgere din mâini, vorbeau cu animalele etc. Cealaltă civilizaţie a ţinut-o în războaie şi poluare, astfel ducând planeta ei aproape de moarte. Au mai cârpit-o dar cam degeaba. Aşa că îi atacă pe ăştia … pe fraţii cu codrul, râul şi oceanul 
Îi iau ca din oală şi sunt muuult mai mulţi aşa că puterile speciale nu fac faţă. Totuşi reuşesc săracii să suie 9 copii împreună cu 9 tutori într-o navă şi îi trimit tadaaa pe Pământ. Copiii sunt protejaţi de vraja planetei bla bla şi extratereştrii cei răi îi pot ucide doar în ordinea numerelor de pe tricou. Dacă, de exemplu, încearcă să îi taie capul numărului 9 fără să îi omoare pe cei 8 dinaintea sa, atunci extraterestrul rău rămâne el fără cap.
Dom’le eu, în nume propriu şi personal, nu aş da niciodată bani ca să merg la un eveniment 2.0 Ştiu, sunt ignorant şi eventual hater ! Dar mă uitam la BIZ SMS Camp ăsta. Şi am citit una două chiar trei poate patru posturi despre eveniment. Înţeleg că lumea s-a distrat, a băut, a fost parcă şi karaoke şi sunt de acord că un aşa eveniment te urcă în Zelist 
Dar care este plusvaloarea (economist deh) ?
Am văzut cum prezentările speakerilor (NR: vorbitor e mort şi îngropat) sunt pe net. A fost şi live blogging de pe acolo. Am citit părerile participanţilor. Toate pe sistemul “vai cât de multe am învăţat, câtă dreptate şi profunzime are şpicărul x sau y” De ce are dreptate nu se spune în propoziţie. Dacă te rişti şi întrebi “ce ai învăţat bre” e posibil să-ţi iei un hater în dinţi sau (cazul fericit) un şcolăresc “am învăţat multe / am învăţat cum să fiu un blogger mai bun. Astăzi şi mâine haterule !”
Aşadar, întreb nu dau cu parul, ce ai învăţat la ultimul eveniment 2.o la care ai fost ?
Valdor prin vocea lui Waven vrea să afle despre vacanţa mea de vis. Aşadar vă voi povesti despre cele trei luni petrecute cu work & travel pe insula Creta. Cam departe de Baia Roşie, perla din portofoliul Valdor, dar zic că merge. Sărim peste partea cu work. Dacă mă întrebaţi acum patru ani vă spuneam cât de greu este şi vă linişteam total. Odată cu trecerea anilor nostalgia şi uitarea acoperă părţile mai puţin bune şi ies la lumină doar cele colorate frumos de tot
Trei luni petrecute pe şi lângă plajă nu au cum să nu fie frumoase. Mai ales dacă lucrai într-o staţiune de 5 stele. După perioada de acomodare am conceput cu ceilalţi studenţi români care erau acolo rutina perfectă. După tura de patru ore lucrată dimineaţa, luam prânzul şi apoi ne strângeam pe plajă sau pe iarba tunsă perfect între palmieri şi dădeam o tablă. Cu o apă rece, o cola sau o bere – după caz Apoi urma nişte plajă pe şezlong şi o bălăceală în apa senzaţională ! Chiar şi mie, înotător stil toporul la fund, îmi făcea plăcere pentru că mergeam 20-30 de metri şi apa tot nu ajungea peste capul meu. Apoi o oră-două de volei pe plajă cu turiştii cazaţi la resort (joia era boccia, un fel de bowls de pe Eurosport) Şi din nou la muncă. La 22:30 terminam şi stăteam la o bârfă în sala de mese. Din când în când realizam un raid după mâncare Că doară cel mai gustos fel pe care îl primeam purta numele de “cârnaţi atomici”. Aşadar fiecare aducea câte ceva, specific locului de muncă. Unii în restaurantul mare, alţii în cel mic, alţii la baruri …. şi ieşea bine bine. Români, bulgari, slovaci, sloveni la un loc. Când ne obosea această rutină şi simţeam că nu mai putem mergeam în orăşelul din apropiere, fie la o terasă sau la clubul de biliard sau la discoteca pe plajă Tropicana. Şi ajungeam la 4-5 dimineaţa înapoi
Când am avut zile libere am mers şi am vizitat oraşele din apropiere. Cu forturi veneţiene, străzi pavate, mii de magazine, zeci de terase şi o mare de turişti. Plus sute de români. Iar la final am zăbovit şi în Atena ceva timp. Acropole, stadionul olimpic (la cererea mea expresă), muzeul naţional şi alte şi alte locuri. Ah evident am călătorit cu metroul, o frumuseţe !
În copilăria mea demult apusă aplicam un sistem celebru în divizia D de fotbal. Acolo juca un prieten şi când era luat pe sus, cu fulgi cu tot, de un adversar cramponat, intra doctorul pe teren, îi dădea cu apă şi zicea “las’ că trece”. Aşa era şi cu noi. Că doar o accidentare pe care mergeai să o tratezi acasă avea drept rezultat un “gata, stai în casă, nu te mai las afară”. Pedeapsă mai dură şi mai de temut nu exista ! Nu are rost să povestesc incidentele extraordinare, ca atunci când m-am suit pe un scaun şi m-am întins după un măr reuşind o aterizare în dublu echer pe faţă în măreţie de urzici sau când am fugit prin zmeură urmărit de câinele unui paznic sau ….
Pe vremea mea dacă nu aveai genunchii plini de bube care făceau coajă …. de fapt nu ştiu ce se întâmpla, că n-am întâlnit tovarăş de joacă fără aşa ceva. Remediul clasic era nişte apă sau celebrul scuipat peste care se lipea o frunză de cea-mai-la-îndemână plantă. Stând toată ziulica în soare apăreau şi arsurile. Astea se tratau cu câteva nopţi de nesomn şi şedinţe de suflat peste arsuri până la binecuvântata cojire. Şi asta era. Că de mâini sau picioare rupte ne feream puternic. Toată lumea ştia că dacă îţi rupeai aceiaşi mână de 2-3 ori ţi-o tăia. La unii chiar de prima dată !
Acum există produse peste produse ce remediază …… Bionect este unul dintre ele, unii spun că este cel mai bun. No acuma şi campania Bionect spune asta Au şi concurs pe Facebook, vedeţi ce şi cum, poate vă face cu ochiul. Bionect Cremă are 0,2% concentraţie de acid hialuronic şi tratează rănile uşoare, zgârieturile, tăieturile şi arsurile de gradul I şi II. Acum am laptop să scriu postul acesta care o să apară pe net, nu mai sunt pe stradă alergând şi căzând. Aşadar e timpul să las deoparte compresele cu tărâţe, plantele lipite cu scuipat, frunzele de varză şi alte minunăţii. Apelez(aţi) la Bionect, soluţia 2.0 pentru vindecarea estetică a rănilor. Poate fi cumpărată din farmacie, fără prescripţie medicală.
Nu suport folosirea cuvintelor în limba engleză care au corespondent în limba română. Aşadar nu spun niciodată ok, ci mă descurc eroic cu bine. În acest context mi-am adus aminte de o anecdotă transmisă oral din generaţie în generaţie:
Un băiat din Băicoi pleacă la studii la Bucureşti, la capitală. După o lună se întoarce acasă. Vede o roabă se miră … uauu ce o fi şi asta !?! Vede o grădină de legume şi se miră … uauuu oare cum s-or numi plantele astea ?!? Familia lui nu zice nimic, că doar a venit de la capitală, de la studiu. Mai pe seară aşa se duce la o plimbare prin grădină şi calcă pe greblă. Instantaneu zice “băga-mi-aş p…icioarele în ea de GREBLĂ !”
Mergeam liniştit, ca omul care nu se grăbeşte, pe A1 sâmbătă dimineaţă. Soare, autostrada goală, dor de ducă, d-astea. Şi cum mergeam eu aşa, văd pe partea dreaptă, pe bandă de urgenţă, o chestie asemănătoare cu poză de jos:
Da. Numărul e în oglindă…
Eu personal sunt fan BMW, fac nişte maşini foarte faine şi e mare păcat că din cauza unora au un renume mai dubios a aşa că admirăm un Seria 3 coupe în nuanţa de mai sus, după care mi-am dat seamă că în spatele lui erau 2 mogâldeţe care se piteau. Am încetinit puţin şi m-am uitat mai cu atenţie iar când m-am apropiat, una dintre “marmotele” de mai sus se ridică brusc şi întinde spre mine un dispozitiv că o cameră de filmat mai veche.
Got you, motherfucker!
Atunci am observat că aveau caschete de poliţie şi că chestia aia era un radar. La felul în care ţopăiau şi cum au intrat repede în maşină, mă gândeam că m-au prins (deşi mergeam legal, parcă ) aşa că m-am bucurat maxim când la câteva secunde a trecut ca vântul pe lângă mine o altă maşină. Băieţii m-au depăşit şi eu, cu tot felul de luminiţe în grilă de la radiator şi l-au ajuns pe celălalt vitezoman din urmă şi l-au oprit.
Eu unul am răsuflat uşurat pentru că am darul de a lua amenzi cu 61KMH în localitate :) ) Tot respectul pentru Poliţia Rutieră, dar am rămas puţin mirat pentru că nu ştiam că au şi la noi radare d-astea “handheld”…
Aşa că circulate cu atenţie şi dacă vedeţi chestii asemănătoare cu ce am povestit mai sus, fiţi cu ochii in 4 
Aşa arăta azi Johnny Hoogerland. O maşină l-a lovit pe Juan Antonio Flecha, acesta a ricoşat în Hoogerland. Hoogerland a fost aruncat CÂŢIVA METRI PRIN AER într-un GARD DE SÂRMĂ GHIMPATĂ. S-a ridicat şi a terminat etapa, cu sânge şiroaie pe ambele picioare. Alo nea fotbalistu’ ciocu mic şi joc de glezne !
Etapa regină a Turului Sibiului s-a încheiat cu victoria austriacului Ricardo Zoidl. El a fost urmat de Anatoly Pachtusov şi de Vladimir Koev. S-a urcat până sus la Bâlea Lac, aşadar regret şi mai mult că nu am putut ajunge ! Detalii, clasamente şi imagini pe site-ul oficial !
Credit foto Sebastian Marcovici
Am dat de Vladimir Koev (Konya Torku Sekerspor) în Turul României. A câştigat etapa de la Suceava după o evadare lungă alături de grecul Tamouridis. M-am dus imediat la el. Era obosit şi se certa cu ofiţerul anti-doping, care nu îl scăpa din ochi. Când în sfârşit i-am pus 2-3 întrebări (orele de franceză mi-au prins bine !) m-a pus michiduţă să spun cuvântul “doping”. Am scăpat cu viaţă Astăzi Koev a câştigat etapa a III-a din Turul Ciclist al Sibiului, cu final în căţărare la Păltiniş.
Predicţia mea, bazată pe conversaţiile de pe Twitter cu ISD_sport (contul oficial al echipei ISD), a terminat pe locul trei. Dar Sheydyk are încă gânduri mari în acest tur, aşadar să îl aşteptăm şi la Bâlea Lac. Bine, acolo îl va aştepta şi Koev după un viraj Pe doi în etapă a venit italianul Alessio Marchetti (Centro Revisione Ceroni) Nici un român în top 10 al clasamentului general. Cel mai bine clasat român este Marian Frunzeanu, pe locul 20, la peste 6 minute ! Marian Frunzeanu este legitimat la CS Petrolul Ploieşti, dar participă la competiţie ca invitat în cadrul echipei Pro Cycling Geiger Team. Rezultatele complete sunt pe site-ul oficial al Turului.
