-
Ultimele Comentarii
-
Monitorul alb de hârtie
Când eram mai mic şi aveam în faţă o coală albă de hârtie era extrem de uşor să o umplu. Toamna venea cu alaiul ei de frunze galbene şi recolte bogate etc. Mai prin clasa a 5-a Mickey Mouse, un OZN şi nişte copii la săniuş participau la succesul unei compuneri pentru ora de limba şi literatura română. Apoi prin liceu îmi permiteam tot felul de aroganţe, alăturam fără să clipesc lucruri teoretice şi comparaţii tembele care totuşi aveau un efect stilistic plăcut şi proaspăt pentru nişte eseuri de liceu.
Am început la un moment dat şi blogul, unde pentru o vreme au apărut câteva posturi de care am fost mândru. Nu au avut ele comentarii multe, unele au trecut cu siguranţă neobservate dar măcar eu eram mulţumit şi împlinit. Şi apoi nema. Vid absolut între cele 2 urechi proprietate personală. Şi cred că ştiu de unde vine asta. Confruntarea cu monitorul ce prezintă un ecran alb de editor text este prea mult pentru mine. Toate capodoperele mele (capodopere raportate la cotidianul incredibil de anost şi lipsit de sclipici) au fost scrise pe hârtie, cu multe tăieturi, un scris de doctor şi în momente total nepotrivite pentru scris.
Aşa că renunţ la monitorul alb de hârtie, revin la coală şi poate iese ceva. Dacă da o să apară texte noi pe aici. Dacă nu o să fiu singurul care ştie că nu mai apar texte noi pe aici 
ar fi trebuit sa stii pana acum ca nu poti sa scapi nesupravegheat cu asemenea actiuni.
all in all, congrats. nu promit nimic, dar dupa atata timp de blogging “profesional”, pohtesc asa un pic de pohta
mai vorbim
Băăh, tu nu ai mai scris din iulie? Te-ai luat de băutură????