3ditorialdin BĂICOI – gândesc dublu, postez simplu

Alo, eu te ascult…

De cate ori nu ti s-a parut ca nimeni nu te asculta? Vorbesti in delir in fata prietenilor si ei sorb linistiti cu paiul cocktailurile alco(h)olice cu umbreluta si maslina. Par mai preocupati de blonda de la masa vecina decat de istorioara hazlie pe care toma’ ce le-nsiri. Sau alternativ, de mushchiulosul care toma’ a intrat pe usa cafenelei, purtand ochelari de soare (Gucci sau D&G evident) in miez de noapte.

Nevasta nu te mai asculta oricum de mult. Ce conteaza ca dunga de la pantaloni nu e cum iti place tie? Ah, parca si supa s-a mai racit odata cu trecerea anilor…Sotul oricum n-a ascultat niciodata ca, deh, doar e barbat si, prin definitie de dictionar, nu are capacitati „ascultatorii”.

Copiii, ajunsi la oaresice varsta cu pretentii, iti intorc spatele daca nu iti incepi discursul cu niscaiva bani de buzunar. Ce conteaza ca fusta are 2 centimetri sub bombeul dorsal? Sau ca noul tatuaj misto de pe ceafa de 13 ani jumate a pramatiei dragului de viitor mostenitor al imperiului parintesc nu iti intra nicidecum in gratii?

La serviciu, colegii sunt mai pasionati de munca lor decat de planurile tale marete menite sa atraga simpatia sefilor si profituri uriase firmei, care apoi sa se reverse proportional asupra angajatilor sub forma de prime (asta da vis sa-l ai la noapte). Nici ei nu te asculta. Nici seful nu te asculta.

La ghiseu, vrei sa-ti platesti taxele. Tanti nu te asculta cand ii spui ca trebuie sa fugi la spital ca-ti naste nevasta si continua sa butoneze in ritm de rumba inversat: in primul minut scrie, urmatoarele 3 le sta. Nici ea nu te asculta.

Chelnerul de la restaurant pare ca nu aude cand ii spui ca tu nu mananci mancarea arsa. „E doar nitel rumenita, dom’le!” Ei deh, ca si manusa din piele de bou uitat de vreme-n grajdul strabunicului parca era mai frageda decat ceafa asta la gratar, innegrita probabil de la atat incalzit. Dar cum nici fazanul asta cu creasta asa cum a vazut el in filme, dar in costum de pinguin, nu te asculta, bagi dintii-n bucata de carne si…ramai cu unul blocat. In ceafa. A porcului, evident! „Tu-s ceafa ma-tii de porc!” indrugi printre dintii care ti-au mai ramas catre chelner si te ridici de la masa.

Te opresti direct pe scaunul dentistului, unde, dupa ce te cauta intre dinti, isi da seama ca la molarul din dreapta sus e nevoie de o plomba de 1200 RON. Tu incerci sa-i explici ca e, de fapt, dintele care lipseste, i-l si intinzi languros (ah, era dentistA, scuze :D), numai ca vorba trece, asfaltatul continua…ah, pardon plombatul. La premolarul stanga jos. Probabil s-a intors lumea cumva cu susu-n jos. Pleci si de aici, molfaind pansamentul si incercand sa urli de durere „Tu-s gura ma-tii de c***a! Si tu ai luat examenele cu brio pe plaja din Acapulco!” (adica, ma rog, dupa ce profu’ s-a distrat cu banii tai pe plaja din Acapulco 😉 )

Esti in prag de colaps. Infarct? Apoplexie? Ce mai conteaza? Oricum nu te asculta nimeni. Si tocmai cand te decizi sa pui capat suferintei, auzi un ringtone ca al tau. In eter se pierde o voce senzuala…”Eu te ascult…” Faci ochii cat cepele, te uiti la mobil, dar vocea nu pare sa dispara. Ba mai mult, se intensifica, devine din ce in ce mai groasa…ragusita. Alo, eu te ascult… De acum, te voi asculta orice imi spui si cu oricine ai vorbi de fapt.

Mobilul pare ca a luat-o razna. Il schimbi. Aceeasi voce. Alta retea. Vocea continua „Vorbeste cat doresti sau cat te tine buzunarul pentru factura, iar eu te voi asculta…” Disperat, te muti la telefonul fix. „Alo, si eu te ascult…” Deodata te simti mai bine. In sfarsit de asculta si pe tine cineva. Esti in al noualea cer de fericire. Cum e posibil sa ridici receptorul si sa fii ascultat instantaneu? Asta da vis. „Nici maica-mea nu ma rasfata asa!” te gandesti si te bucuri ca traiesti intr-o asa tara, unde totul e posibil. Chiar si telefoane care sa te asculte. Frumos vis, nu? Si mai spuneau ca Romania-i tara mica! O fi, dar deh…Small country, but…Big Brother! Cu un zambet te repezi la receptor si-l ridici sa mai auzi o data vocea linistitoare „Alo, eu te ascult…”

Te poţi abona la Feed-ul RSS.

Tags: , , ,

4 comments

  • Şi eu vreau să fiu ascultat ! Vă rog vă rog vă rog …. fixul este 02442603XX, iar mobilul 07431010XX. Ascultaţi-mă !!!!

  • Lol, sefu’. Nici pe tine nu te asculta nimeni? Apai de nevasta si copii stiam, dar macar subalterna migratoare sa te asculte…in speta eu 😀

  • :)) Bravos, e cea mai amuzantă abordare la noua găselniţă legislativă cu ascultatul telefoanelor. Chiar îi faceţi să pară simpatici pe săracii domni…

  • @Xela – Multumesc, multumesc! 🙂 Pai daca nu ne-am amuza si noi putin, unde am ajunge? Macar sa radem ca altfel am cam lua-o razna cu totii 😉 Cam asta ne-a mai ramas si noua…simtul umorului, probabil singurul pe care nici macar criza n-o sa-l ia…sper 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Abonează-mă la comentarii via e-mail. Te poţi abona fără să comentezi.